Unul dintre motivele pentru care am ales formarea mea profesională în Psihoterapia Experiențială Focalizată pe Emoții îl constituie fundamentul profund umanist al psihoterapeutului.
Terapeutul EFT (presc. Emotion Focused Therapy) creează împreună cu clientul său o alianță terapeutică, o legătură reală, vie, fiind empatic, înțelegând experiența lui internă, fiind prezent într-o manieră conștientă și autentică. Iar aceste calități sunt integrate ca principii terapeutice.
Principala calitate a psihoterapeutului este empatia. Acesta primește conținuturile interne și clientul așa cum este el în momentul prezent, după tot ce a experimentat în viața lui. Îl vede, simte, aude, conține, însoțește, susține, ghidează spre a-i fi mai bine în interior, având conștiința faptului că maniera în care percepem exteriorul și simțim ne influențează reacțiile și ne orientează acțiunile. Psihoterapeutul este empatic nu pentru că își propune să fie, ci este într-un mod natural, implicit, pentru că știe simțit, după sute de ore de dezvoltare personală de grup, după zeci de ore de terapie individuală, după sute de ore de studiu aprofundat și, cel mai important, de practică supervizată, ce este empatia și a îmbrățișat-o ca o valoare în procesul terapeutic.
Psihoterapeutul înțelege experiența internă a clientului. Nu evaluează, nu judecă, nu cunoaște el mai bine semnificația sau sursa a ceea ce experimentează omul din fața lui ca senzații, emoții, gânduri, comportamente, nu știe el mai bine ce trebuie făcut. Nu este sau nu de acord. Înțelegerea experienței interne a clientului se referă la acceptarea ei cu prețuire pentru ceea ce aduce cu sine: emoții care semnalizează nevoi importante, nevoi care merită și primesc spațiu pentru pentru a fi exprimate și împlinite. Acceptarea și prețuirea conțin și un sens profund al încrederii terapeutului în capacitatea și resursele clientului de a-și înțelege el însuși experiența, a o integra și a face o schimbare pozitivă. Iar motivul pentru care terapia focalizată pe emoții pune omul față în față cu dificultățile sale emoționale, cu stresul sau durerile sale este tocmai pentru a scoate la lumină informații prețioase care conțin aspecte implicite de creștere. Sau, cum îmi place mie să spun, avem în noi tot ce ne trebuie, dar aceste aspecte au fost „făcute să tacă”.
Terapeutul este prezent într-o manieră conștientă și autentică. Prezența nu înseamnă doar proximitate fizică, ci un fel al terapeutului de a fi acolo pentru omul din fața lui, receptiv și responsiv, transparent și, mai ales, deschis și curios în mod autentic. Deschiderea vine din perspectiva EFT că relația terapeutică este una reală dintre doi oameni, fiecare dintre ei fiind o sursă de experiență și acțiune, în care amândoi pot fi îmbogățiți. Iar prezența conștientă implică, în plus din partea terapeutului, o permanentă verificare a propriilor experiențe interne (senzații, emoții, gânduri), care să fie acordate în relație.
Aceste calități sunt un sine qua non în relația terapeutică. Este și demonstrat că baza creșterii și dezvoltării umane, inclusiv a schimbărilor și transformărilor produse în cadrul terapiei se găsește în relații care sunt caracterizate de empatie, prețuire și autenticitate.